Mutatul la țară, un fenomen care a început în anii `60, prezent atât în SUA, cât și în vestul Europei, și care a ajuns în forță și în Romania în ultimii ani, își schimbă forma. Noi ne-am pus întrebarea „de ce?” și vom parcurge posibilele motive în cadrul acestui articol.
Fenomenul Neorural sau „mutatul la țară”
Neoruralismul se referă la fenomenul de mișcare demografică de la orașe spre mediul rural, fiind studiat pe îndelete de nenumărați sociologi în toată lumea. Reprezentând un fenomen de o amploare tot mai mare, această mișcare are și repercusiuni în mediile care primesc acest segment de populație.
Ce ne face să credem că s-a schimbat tendința?
Observând fenomenul în România și în restul Europei, în ultimii ani observăm că acesta își schimbă forma, motivele, principiile, resursele, scopul etc. Există o evoluție a neoruralismului spre o altă formă, care nu are neapărat mai multe șanse de succes, dar care produce schimbări și mai semnificative în rândul comunităților rurale.
Ce reprezintă aceste „șanse de succes” când ne referim la mutatul la țară?
Mutatul la țară poate ajunge să fie o sarcină foarte solicitantă, un mediu necunoscut, cu limitări la servicii, în care oameni au coduri culturale diferite. Aici, uneori resursele se pot obține mult mai greu, fiind necesar să se depună un efort considerabil. Toate acestea pot transforma experiența într-un eșec! Din lipsa planificării sau a cunoștințelor, jumătate din românii care se mută la țară se întorc înapoi la oraș înainte de trece 3 ani.
Cum erau neoruralii în trecut față de cum sunt acum?
Vârstă
Înainte: în trecut, vârstă medie a neoruralilor era între 20 și 25 de ani la momentul mutării
Acum: în prezent, vârstă medie a neoruralilor este între 30 și 45 de ani
Buget
Înainte: bugetul mediu era de 500 de euro
Acum: bugetul mediu este de 30 000 de euro
Situație familiară
Înainte: persoane singure sau cu pereche, dar fără copii
Acum: persoane în familii care au copii
Achiziționarea locuinței
Înainte: concesionare sau chirie
Acum: cumpărarea proprietății
Motivul mutării la țară
Înainte: libertatea, liniște
Acum: suveranitate alimentară, mai puțină contaminație, peisaje
Cunoștinte despre mediul rural
Înainte: nule
Acum: limitate
Suportul familiei și a prietenilor
Înainte: prieteni
Acum: fară suport
Putem să observăm că profilul neoruralului s-a modificat de la un tânăr fără resurse care caută o viață mai simplă într-un mediu necontrolat, care nu are cunoștinte și nici obligații, la un adult cu familie, ceva mai format teoretic, cu mai multe resurse, dar și cu încărcătură și cu presiunea obligațiilor. Ceea ce caută neoruralul de tip nou este un mediu sigur în care să își crească copiii și să le poată asigura hrana pe viitor.
Care sunt motivele care provoacă o familie actuală de neorurali să se întoarcă la oraș?
Școala copiilor
Viața la oraș este una aglomerată, în care măsurăm calitatea acesteia după numărul de lucruri pe care reușim să le facem. Din acest punct de vedere, școlarizarea copiilor la oraș presărată de nenumărate activități extrașcolare conduce la șanse mai mari pentru copiii de la oraș de a se dezvolta în acel mediu, fiind potriviți să fie angajați de corporații atunci când o să devina adulți
Copiii de la țară, cu mult mai puține ore de curs per săptămână și cu mult timp petrecut în aer liber dezvoltă psihomotricitatea și abilitățile într-un mod complet diferit, fiind nepotriviți pentru să fie angajați de corporații atunci când vor deveni adulți.
Marile companii conduc într-un fel forma noastră de a ne comporta, deoarece, până la urmă, scopul școlii este să creeze oameni care să poată fi productivi și competitivi. Acesta este un proces care trebuie obligatoriu să înceapă de la vârstele cele mai fragede.
Din postura de părinți, putem să simțim că nu le permitem copiilor noștri opțiunea corporațiilor dacă nu le asigurăm o dezvoltare academică așa cum acestea doresc, iar asta poate să ne facă să renunțăm la ideea ce presupune mutatul la țară sau să ne întoarcem dacă deja am făcut-o.
Sursele de venit/comoditatea financiară
Cu toți știm cum au trăit strămoșii noștri. Dincolo de a ne gândi romantic cum au fost viețile lor simple, acestea erau încărcate de lucru fară măsură, iar noi ne-am dori acum să trăim unde au trăit ei, dar nu cum au trăit ei.
Neoruralii se pot împarți în 6 grupuri diferite, în funcție de cât de dependenți sunt de mediul urban pentru a-și procura veniturile și de cât de implicați sunt în viața satului sau cât de influenți în dezvoltarea lui.
De la categoria în care oamenii doar dorm în mediul rural și fac naveta până la orașe sau în apropiere și acolo își dezvoltă toată activitatea, având minima interacțiune cu locuitori din mediul rural, până la cei care se ocupă de agricultură și zootehnie în mod tradițional și se integrează complet în viața satului.
Turismul rural, artizanatul, agricultura ecologică, agroturismul, turismul sportiv sau cultural sunt parte din opțiunile pe care le aleg neoruralii pentru a își folosi abilitățile și a obține resurse din mediul rural pe care oamenii locului (băștinașii) nu știu să le obțină.
Marea majoritatea a orășenilor care se mută la țară au o falsă concepție că vor reuși să se întrețină cu ușurință doar din produse puține sau servicii pe care să le producă în gospodărie, iar aceasta este una dintre principalele capcane în care cad neoruralii. La țară există, de asemenea, cheltuieli și este necesară o formă inteligentă și elaborată pentru a putea produce resurse cu care să le acoperim.
Izolarea socială
Obișnuiți cu mediul prielnic pentru relațiile sociale pe care-l oferă orașul, neoruralii se simt singuri în mediul rural. Chiar dacă la început poate părea că populația băștinașă este foarte deschisă, diferențele sociale și culturale fac ca relațiilele să ajungă să fie complicate. Originea multor conflice o constituie anumite forme de interacțiune care sunt foarte diferite de la oraș la sat: relațiile om-animal, relațiile bărbat-femeie, relațiile autorități-cetățeni, relațiile părinți-copii etc. Prea multe diferențe adânci care fac ca interacțiunea să fie limitată!
Mutatul la țară nu este ușor pentru neorurali. Se consideră a fi încă doar o tendință neviabilă. Generațiile anterioare au plecat din mediul rural din imposibilitatea de a avea o viață comodă și productivă, condițiile de trai fiind în trecut extrem de dure, așa că, atunci când orășenii vor să se mute într-un sătuc la țară, să își schimbe ocupația sau, pur și simplu, să își mute copiii într-o școală cu toate clasele laolaltă, majoritatea persoanelor care sunt în jurul lor le recomanda să nu facă acea mișcare, să uite de mutatul la țară. Așadar, majoritatea familiilor sau a indiviziilor se mută la țară fară să aibă suport, ci, dimpotrivă, cu familia sau persoana iubită, care nu sprijină-aprobă opțiunea lor.
În condițiile în care mutatul la țară se face fară sprijinul familiei și a prietenilor, stresul reușitei devine mai presant, iar resursele disponibile mai puține. De ex. pentru a cumpără un apartament mai mare în oraș este relativ ușor să găsim sprijinul financiar al părinților sau al prietenilor, dar pentru a achiziționa o casă la țară unde să ne mutăm, nu putem apela la ei, deoarece ei nu aprobă această operațiune.
Lipsa de cunoștinte
Probabil acesta este motivul principal care duce la eșecul încercărilor neoruralilor, nu doar în Romania, ci în toată Europa: lipsa de cunoștințe. Și când vorbim despre lipsa de cunoștinte, nu ne referim doar la cele tehnice legate de sarcinile care trebuie dezvoltate, ci de tot procesul ca atare, majoritatea neoruralilor nu-și dau seama cu ce se vor confrunta, nu știu tehnic cum să facă fașă provocărilor. Ei pleacă de la oraș fără o planificare bine făcută și se bazează mai mult pe speranțe decât pe cunoștinte, iar când ajung acolo, greșelile consecutive fac să dispară bugetele, timpii și, totodată, speranțele acestora.
De ce mutatul la țară începe să devină o chestiune urgentă?
Motivul urgenței este legat de situația economică și geo-politică din ultimii ani. Orașele, considerate în trecut fortărețe ale bunăstării, încep să arate mai mult ca niște cuști la care resursele pot ajunge greu, iar amenințările pot ajunge ușor.
Criza sistemică în care trăim începând cu 2008, pandemia sau recentul război dintr-o țară vecină ne demonstrează că viitorul are toate șansele să fie unul agitat și inpredictibil, iar accesul la hrană, la siguranță sau la alte beneficii pe care le oferă orașul ar putea să fie compromise.
Din acest motiv, sunt, de cele mai multe ori, familiile cu copii cele care se aventurează să încerce viața la țară pentru a le putea asigura copiilor un prezent și un viitor imediat, cu mai multă independență fașă de sistemele obișnuite de producție și de consum și, totodată, să îi poată forma într-un stil de viață mai autosustenabil și mai sănătos.
Indiferent dacă v-ați mutat deja la țară sau aveți de gând s-o faceți ar trebui să țineți cont de complexitatea mișcării și de beneficiile reale pe care vi le aduce în viață.
______________________
Te putem ajuta cu un studiu de fezabilitate, care să te îndrume în decizia de a cumpăra un teren anume, sau cu un proiect de peisagistică în ecologic, care să-ți clarifice modul în care dorești să amenajezi un teren deja achiziționat.
____________________
