- +40774078517
- incredibleecosolutions@gmail.com
O bună gestionare a situației existente, ne va conduce la un rezultat favorabil la finalul proiectului. Dacă fungii sau alți dăunători nu s-ar lua în considerare, se pot compromite recolte întregi, chiar înainte de a ne putea bucura de măcar esența efortului nostru.
Care sunt cele mai frecvente boli?
Cea mai întâlnită boală la cartof este Hipertrofia histoidă (Synchytrium endonioticum), care dacă atacă timpuriu soiurile sensibile pot să distrugă în totalitate tuberculii și să îi transforme într-o masă buretoasă. Chiar dacă îndepărtăm plantele, acest fungi rezistă prin organele sale de rezistență pe timpul iernii și există posibilitatea de reapariție, ca în cazul multor altor fungi. Prunul se poate confrunta cu atrofii (Taphrina pruni), sămânța atrofiindu-se, iar endospermul lemnos nu mai este prezent.
Cele mai comune și cunoscute boli cauzate de încrengătura Ascomycota. Prin făinare, țesuturile plantei gazdă se îngălbenesc, brunifică apoi se necrozează. Se întâlnește la măr (Podosphaera leucotricha), căpșun (Podosphaera macularis), viță-de-vie (Erysiphe necator) și multe alte specii.
Ofilirile se caracterizează prin blocarea vaselor libero-lemnoase de către miceliu sau fructificațiile ciupercilor sau prin efectul micotoxinelor. Putregaiurile se remarcă atunci când țesutul atacat este brunificat parțial, având la suprafață miceliu cu fructificații și apar pe diferite organe ale plantelor, cum ar fi putregaiul știuleților (Fusarium graminearum).
Pătările, indiferent că vorbim de septorioze (pătări albe), alternarioze (pătări brune), sau alte pătări, toate sunt în momentul apariției mici, verzi-gălbui, iar mai apoi se colorează în funcție de boală. Dintre pătări, putem aminti: pătarea roșie a căpșunului (Diplocarpon earliana), cercosporioza sfeclei (Cercospora beticola), antracnoza trandafirului (Elsinoe rosarum), pătarea brună a solanaceelor (Alternaria tomato, A. solani) etc.
Putregaiurile dezorganizează țesuturile, distrug lamelele mijlocii ale pereților celulari, iar pe țesuturile putrezite apar de obicei fructificațiile agentului patogen, cum ar fi în cazul moniliozei, adică putregaiul brun și mumifierea fructelor (Monilinia spp.), putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).
Cancerele sunt evidente la ramurile pomilor sau a arborilor. Aceștia răspund la atacul patogenului prin formarea țesuturilor cicatriceale care încetinesc extinderea cancerului (Neonectria ditissima).
O altă încrengătură a fungilor deosebit de importantă este Basidiomycota. Simptomul de tăciune se caracterizează prin distrugerea parțială sau chiar toată a plantei și se va înlocui cu o masă brună de spori (Ustilago segetum, U. maydis etc).
Mălura este înlocuirea conținutului cariopsei cu o masă prăfoasă, cu miros de pește alterat (Tilletia tritici, Tilletia controversa).
Rugina, o boală foarte comună, apare pe frunze sau alte organe ale plantelor. Dintre rugini, cele mai comune sunt: rugina trandafirului (Phragmidium mucronatum), rugina mușcatelor (Puccinia pelargonii), rugina fasolei (Uromyces appendiculatus) rugina mazării (Uromyces pisi) etc.
În concluzie, sunt o multitudine de fungi care pot provoca boli foarte diverse. De luat în calcul sunt și pseudofungii, care pot, de asemenea, să provoace boli uneori fatale (Hipertrofii histoide, căderea și putrezirea plăntuțelor în cazul răsadurilor, albumeala, mana).
Ne ocupăm de proiectare și implementare în arhitectură, agricultură, permacultură, pomicultură, horticultură, zootehnie și tot ceea ce e necesar unui mod de viață cât mai autonom și sustenabil.
