poate determina schimbări climatice, având în vedere influența reciprocă asupra climei și a impactului vegetației. Astfel, se formulează un concept de conectivitate a teritoriului cu condițiile climatice printr-un sistem de elemente tehnice și o imagine vizuală, clară. Toate acestea comunică funcțional.
Pentru o bună zonificare, se vor lua în calcul mai multe aspecte legate de vânt. Se studiază și extrag mai multe documente relevante pentru întocmirea unei hărți, asemeni unei scheme funcționale. Așadar, se recomandă o cartografiere (o dispunere) a sit-ului, astfel identificând toate influențele vântului. Aceste rezultate diferă foarte mult de profilul terenului, expunerea lui și acoperirea cu arbori, deci procesul este destul de complex, fiind vorba și de zonele care se consideră excepții de la regulă, datorită unor influențe la nivel local.
În asigurarea unei utilizări a vegetației sau barierelor structurale de vânt, trebuie luate în calcul aspecte legate de regimul de înălțime, dispunere, design, estetică, durabilitate și atunci când este posibil, chiar utilizarea de specii comestibile. La realizarea barierelor din vegetație se va ține cont de condițiile din zona respectivă și se vor alege specii potrivite formei și dimensiunilor necesare. Barierele vegetale sunt definite ca un obstacol amplasat între sursă și receptor (pe calea vântului) care diminuează nivelul, intensitatea vântului. Acestea realizează și un efect psihologic asupra oamenilor, datorită înfrumusețării terenului și a mediului înconjurător.
Contează destul de mult expoziția față de soare a sit-ului și puncte cardinale, adică localizarea terenului studiat raportat la profilul terenului, înclinația acestuia. Trebuie analizate viteza vânturilor importante, dar și durata lor de apariție. În mediile cu vânturi puternice și persistente, pot să fie necesare modificări semnificative ale formelor de proiectare și construcție. Vânturile de iarnă pot fi blocate pe perdele de vegetație, iar terenul poate fi amenajat astfel încât să reducă efectele negative ale vânturilor asupra activităților din aer liber.
Atunci când nu există un comfort termic, generat de pierderile și câștigurile de căldură ale corpului, se instalează o stare de nesiguranță, disconfort. Energia metabolică și radiația sunt principalele surse disponibile de energie pentru încălzirea unei persoane. Această energie poate fi pierdută din corp în principal prin influența convecției de la vânt, transpirației și radiațiilor. Încărcătura vântului reprezintă presiunea vântului care acționează asupra clădirilor și structurilor, iar forța vântului este un factor deosebit de critic în alegerea vegetației și proiectarea construcțiilor. Astfel, în studiu se vor regăsi marcate zonele cele mai vulnerabile la vânturile dominante, interpretând roza vânturilor și concluzii referitoare la influența (dezavantajele create) și gestionarea acestora.
Temperaturile aerului depind foarte mult, în zonele exterioare, în mare parte de spațiul care se află expus sau nu la soare, însă relieful și dispoziția vegetației afectează, de asemenea și aerul, temperaturile. Compunerea schemei de reducere a vântului are în vedere nu doar protejarea, ci și folosirea acestui vânt pentru beneficii, deoarece vântul, factor natural, manageriat bine, poate să ajute în diferite situații. De exemplu, vara, când temperaturile sunt foarte ridicate, curenții de vânt trebuie conduși în așa fel încât să nu afecteze, ci să ajute la răcirea aerului atmosferic, prin controlul brizelor ușoare.
Concluzionând, acest studiu abordează interacțiunea dintre vânt și peisaj. Protecția împotriva vântului nefavorabil este un rezultat al lucrărilor de ameliorare peisagere și un mijloc de creștere a confortului bioclimatic. Vântul este un factor ce poate fi modificat destul de ușor prin designul de peisagistică, atât timp cât se va face conform principiilor de proiectare sustenabile.
Dacă vrei să fii la curent cu noutățile de pe site-ul nostru, te rugăm să ne scrii adresa ta de mail. Astfel, noi îți vom trimite periodic email-uri informative!